Pagina in constructie
In aceasta sectiune vor fi postate initiatrive importante ale asociatiilor sau personalitatilor care sprijina actiunile Frontului Negustoresc Obor cu privire la conservarea traditiei istrorice a acestui asezamant
Articol scris de Emil MUNTEANU
si publicat in ziarul on-line Afacerea pe www.ccib.ro
28.02.2007 bucuresti
Oborul, in viziunea frontului negustoresc
Multe, foarte multe conditii a impus Uniunea Europeana Romaniei pentru a putea fi primita in marea familie. Cele mai multe se datorau tarilor cu care am ramas dupa cei 45 de ani de comunism. Incepand cu mentalitatile si terminand cu practicile economice si sociale. N-am auzit insa sa ne fi cerut vreodata renuntarea la identitatea nationala, la patrimoniul nostru cultural sau la valorile istorice mostenite in 2000 de ani de existenta. Dimpotriva, batrana Europa vrea un continent unit prin valorile intrinsece ale fiecarui stat membru, un tezaur comun si foarte divers, pe care sa-l poata etala intregii lumi, ca pe un bun de mare pret, innobilat de innoirile pe care le aduce progresul.
Daca altii nu ne vor raul, ni-l facem noi singuri. Astazi voi aduce in prim planul atentiei Piata Obor, locatie cu o istorie extrem de framantata in cei peste 300 de ani ai existentei sale. S-au scris carti, s-au facut studii istorice (care se pot citi ca un roman captivant), exista Halele Obor, creatia arhitectului Horia Creanga, inscris printre monumentele istorice aflate si in patrimoniul UNESCO. Administrarea ei de 17 ani incoace a lasat mult de dorit, iar asazisele modernizari n-au facut decat sa cheltuie in van banii contribuabililor.
300 de ani de istorie
Ma opresc la aceste sumare consideratii, pentru a veni cu o varianta inedita, propusa de Asociatia Frontul Negustoresc Obor, prin presedintele ei executiv, Mircea Cristian Gheorghiu. Ce anume se vrea?
– Fondat in 1928 de catre Eftimie Predoleanu, Frontul Negustoresc s-a constituit intr-o asociatie activa, in permanenta actiune pentru valorificarea istoriei locurilor. La fel incercam si noi, propunand un plan de revitalizare pentru care am solicitat concesionarea a 1000 mp in perimetrul pietii in vederea amplasarii unei constructii, numita chioscul demnitarilor si in jurul careia sa graviteze o platforma pentru manifestari aniversare, puncte de vanzare a produselor traditionale si multe altele care sa readuca parfumul de apusa epoca.
– Altfel spus, vreti sa reanviati Targul mosilor, sa implementati un nou concept de comert traditional romanesc, care sa cuprinda ce?
– Eu v-am spus totul in cateva cuvinte, dar proiectul nu este deloc simplu. Timp de 47 de ani Casa Regala a onorat sarbatorile de aici – Mosii de vara, la fiecare 27 mai, Hramul Negustoresc de Sfintii Constatin si Elena etc. Putem reinvia traditia, construind un chiosc al demnitarilor, la care sa fie din nou prezenta Casa Regala, dar si presedintele Romaniei. Am avea o estrada moderna pe care sa evolueze in zilele de sambata si duminica ansambluri folclorice din toate zonele tarii, in fata unei asistente care ar putea sta la mese, savurand, totodata, traditionalele mancaruri romanesti. Se pot organiza, ca pe vremuri, nunti, iar strainii ar avea un loc al lor amenajat pentru a admira traditia romaneasca. Sigur, reinviem Targul Mosilor si celelalte manifestari pe care le-am dat uitarii, cu artizanat autentic, cu calusei si lanturi. Intr-un cuvant, vrem sa reinviem traditia de altadata.
– De unde ati „cules“ toate aceste idei si cu ce bani vreti ca proiectul sa prinda viata?
– Bani privati. Nu cerem nimic nici de la Guvern, nici de la primarie. Cat priveste inspiratia, ea vine dintr-un studiu istoric, comandat si platit de noi, Frontul Negustoresc Obor . Apoi, Oborul a fost vizitat de multe delegatii straine, de parlamentari ai unor tari occidentale si toti s-au declarat incantati de modul cum am pastrat o piata asa de mare, ea echivaland, dupa afirmatiile lor, cu piete traditionale din Paris, Roma, Londra sau alte capitale.
– Va fi cineva de acord cu proiectul dvs.?
– Nu numai ca avem aprobarile necesare, dar am primit si felicitari pentru initiativa. Mai mult, se propune ca, odata amenajat, spatiul de pe cei 1000 de metri patrati sa devina zona protejata drept „spatiu cultural“, conform definitiei patrimoniului imaterial data de Conventia UNESCO, adoptat la Paris in 17 octombrie 2003, Conventie acceptata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 410 din 29.10.2005. V-as citi, spre edificare, un fragment din adresa nr. 8716 din 2.11.2006 a Directiei Generale a Patrimoniului Cultural National: „Consideram ca zona Halele Obor si a Pietei Obor, reluandu-si rolul si functiile pe care le-au avut, pot deveni, prin pitorescul sau, un punct de atractie deosebit pe harta Bucurestiului“.
Emil MUNTEANU
* * *
Publicat in Evenimentul Zilei
S-a format "Alianta NU daramati Oborul"
11 August 2006
Andrei Ciurcanu
Negustori, politicieni, artisti sunt impotriva transformarii pietei in mall.
Viermuiala si zumzetul Oborului continua sa se faca simtite de la zeci de metri departare. Pietei nu ii pasa parca si multi dintre cei care traiesc din comertul de aici isi vad de viata lor si nu stiu ca locul lor de munca va disparea din octombrie.
Cocotata pe un carut mancat de carii, cu roti turtite din cauciuc topit, Paraschiva are in fata un cosulet cu patrunjel si striga din toti rarunchii: "Trei la zece mii!".
"Eu oricum strig. Ca e mall, complex sau ca e altceva, asa fac. Nu stiu cum altfel pot sa atrag oamenii", spune femeia, care vinde verdeturi in Obor de sase ani. In spatele ei se ridica, ghebos, standul de pantofi al doamnei Cornelia. E suparata, a citit in ziare despre daramarea pietei.
"Nu a venit nimeni la noi sa ne anunte. Sa ne intrebe de la administratie daca vrem spatii sa inchiriem. O sa fie scump al dracului si o sa arate ca la tigani cu hala asta veche", se plange comercianta, care spune ca nu stie din ce o sa traiasca din toamna.
Sectorul de pescuit: "Sa vezi ca am luat plasa"
Comerciantii spun ca nu a venit nimeni de la conducerea pietei sa anunte demolarea, desi primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, a lansat proiectul inca din primavara. Cel putin in sectorul unde se vand scule de pescuit nu a trecut picior de administrator de zile bune. "Nu ne-a intrebat nimeni daca vrem sa ne mutam in mallul asta nou", se arata contrariata Nicoleta, vanzatoare de 33 de ani.
"Astia de la oua am inteles ca s-au interesat de spatii si cei de la administratie au spus ca nu le pot promite nimic, ca nu garanteaza daca o sa aiba spatiu de inchiriat. Si atunci, daca noi nu avem loc, cine o sa vanda in mallul ala?". Nici nea Stefan, care ii cunoaste pe toti prin zona, nu e la curent cu stirile.
"Acum aud si eu. Crezi ca daca se face mall vine vreo baba ca sa-si cumpere haine de la Gabriela Sabatini? Asta e piata de pensionari, domnule, si asa tre’ sa moara!", striga nea Stefan de sub basca de capitan de vas pe care sta scris "Venezia".
Povesti de forum
Articolele de presa care au aparut pe seama acestui subiect au scos la suprafata nenumarate amintiri. Sentimentali tomnatici, pasionatii de Bucurestii Vechi au inceput sa-si repovesteasca, pe forumul EVZ, experientele si sa creioneze Piata Oborului de altadata.
"Cel mai grozav era de MOSI, cand pe actuala parcare din fata halei era raiul pe pamant: lanturi, Zidul curajului, calusie, tir, dresuri de animale, aruncatul cu cerculete pe gatul gastelor, iluzionism, barcute, contorsionism, sucuri si beri, participanti de toate conditiile, de la tarani veniti special la oras pana la cei mai snobi locuitori ai Capitalei".
Forumistii vorbesc despre carciuma din "gura Oborului", "omul jumatate cap de om, jumatate cap de bou" si despre unul dintre cei mai mari suti ai locului, "Rica fante de Obor".
Piata VIP-urilor
Agitatia si tarabele de aici nu au atras doar pasii bucurestenilor simpli. Piata a fost un teren testat chiar si de Petre Roman. "Ma imprietenisem cu un negustor de la Gostat care imi punea deoparte legume, fructe.
Erau anii ‘80 cand hrana devenise o problema foarte mare. Tin minte, ma trezeam cu noaptea-n cap si la patru dimineata eram in Obor ca sa prind masinile cu marfa", isi aminteste fostul prim-ministru al Romaniei.
Si actorul Alexandru Arsinel a fost un "fan" al Pietei dupa ‘90. "Mi-a placut sa merg acolo ca gaseam icre negre si peste de la basarabeni. Astea se gaseau foarte greu in centru si erau scumpe", spune actorul.
Colega de scena, Stela Popescu, a spus ca si pentru ea Oborul are un parfum special. "Bucurestiul are nevoie sa-si pastreze identitatea, domnule. Are nevoie de un punct de remember", a subliniat artista.

Comerciantii din Obor sunt suparati pe
administratia pietei ca nu i-a anuntat de noul proiect
* * *
Publicat in Evenimentul Zilei
Piata Obor trebuie modernizata, nu demolata
14 August 2006
Andrei Ciurcanu
Cel mai mare targ din Capitala a devenit subiect controversat si pe internet.
Bucurestenii afirma ca ''nu poti rade locurile istorice sub pretextul ca e murdar''. Vestea ca Oborul va disparea din octombrie si in locul lui va fi construit un mall a nascut controverse atat intre bucurestenii simpli, cat si in randul ziaristilor si al oamenilor din viata politica sau artistica.
Joi, 10 august, pe forumul bucuresti@yahoogroups.com a fost publicata o scrisoare de protest cu privire la distrugerea Oborului. Reproducem in cele ce urmeaza cateva fragmente din textul scrisorii.
''Domnule primar, Doresc sa PROTESTEZ ENERGIC impotriva deciziei dumneavoastra de a demola Piata Obor! Pentru noi, Piata Obor este mai mult decat o simpla piata - este un simbol al Capitalei. Oborul, o piata cu o istorie de peste 300 de ani, va deveni o amintire.
''Multumita'' dumneavoastra! Cea mai ieftina si populara piata a bucurestenilor va fi rasa de pe fata pamantului cu buldozerele pentru ca in locul ei sa fie construit un banal mall (asa cum exista atatea in Bucuresti). Noi vrem Oborul nostru asa cum e acum (modernizat eventual, dar nu distrus)!''
Nici asa, nici altminteri
Documentul a fost postat ulterior pe grupul freeex si, pentru cateva zile, a fost cel mai discutat subiect. Concluzia forumistilor, la fel ca a majoritatii celor care au fost intervievati de EVZ - Oborul trebuie modernizat, nu demolat.
''Nu poti sa razi toate locurile istorice si sa faci chestii cu termopane si placate cu gresie, sub pretextul ca e murdar. La noi se demoleaza, nu se curata, nu se restaureaza''. Un alt forumist intervine: ''N-ar fi mai simplu ca piata Obor sa fie spalata decat sa fie demolata? Piata de peste din Paris e monument istoric, niciunui primar nu i-ar trece prin cap sa o demoleze.''
Un conflict asemanator a fost la Craiova, unde primarul a cedat comentariilor jurnalistilor cu privire la modernizarea centrului orasului si i-a poftit afara din localitate daca nu le place. ''De ce nu plecati voi din Craiova? Mai bine va duceti altundeva, la aer liber.''
Oborul, ''o vitrina turistica''
Artur Silvestri, profesor in gestiune imobiliara, acuza lipsa strategiilor si a unei bune gospodariri din partea administratiei locale. Profesorul sustine ca Oborul reprezinta unul din prea putinele ''spatii bucurestene'' care s-au conservat. Potrivit acestuia, vechiul ''Targ de afara'' ar fi putut sa devina insusi principiul de regenerare a ''Bucurestilor de vitrina turistica'' si o exceptionala fabrica de bani.
Mallul lui Ontanu costa 106 milioane de euro
In proiectul de transformare a Oborului, administratia pietei considera ca aceasta functioneaza ca si acum cateva sute de ani, iar modernizarile realizate au schimbat foarte putin din aspectul ei.
''Desi suntem in plin secol XXI, aici activitatea comerciala este, parca, desprinsa din evul mediu'', se arata in proiectul primariei.
Oborul, cea mai mare piata din Bucuresti, se intinde pe o suprafata de 30.000 de mp si este impartita in cinci zone care cuprind tarabe, diverse magazine si spatii pentru comercializarea de pasari vii si oua.
Noua cladire ridicata in locul pietei Obor va fi construita dupa modelul 2S+P+2/3 niveluri. Cele doua subsoluri vor asigura 1.268 de locuri de parcare, dintre care 628 la subsolul 2 si 640 la subsolul 1. Aceeasi functie, cea de parcare, o vor avea si etajele 2, 3 si terasa. Astfel se vor mai adauga 390 de locuri. Doar parterul si etajul 1 vor avea ca destinatie comertul.
Conform studiilor, valoarea estimativa a investitiei este de 386.682.000 lei noi, respectiv 106.231.319 euro, iar valoarea de piata a proprietatii imobiliare cu care participa Primaria Sectorului 2 este de 12.689.760 euro. Durata de executie a imobilului este anul 2006 - sfarsitul lui 2007.

Mallul care se va ridica in locul
pietei costa 106 milioane de euro
* * *
Publicat in Evenimentul Zilei
Modernizarea Pietei Obor se face cu scandal
10 August 2006
Andrei Ciurcanu
Vestea ca primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, doreste sa darame Oborul si sa ridice in acelasi loc un mall, a luat prin surprindere arhitectii Bucurestiului, iar comerciantii de aici acuza interese si afaceri ascunse.
Presedintele Ordinului Arhitectilor din Bucuresti (OAR), prof. arh. Mircea Ochiniciuc, a reactionat destul de dur la aflarea proiectului Primariei Sectorului 2. "Am impresia ca primarii astia au fost la inceput niste lucratori pe buldozere", a incheiat acesta. De aceeasi parere a fost si arh. Dan Agent, vicepresedinte pe probleme de legislatie si juridic din cadrul OAR. Acesta a sustinut ca hotararea care a fost luata nu este una normala: "Se pare ca intram intr-o epoca in care nu mai daramam biserici, ci piete".
Dupa Ceausescu, a doua decizie de a darama Piata Obor apartine lui Traian Basescu, de pe vremea cand era primar general al Capitalei. La inceputul campaniei de modernizare a Pietei Obor, Neculai Ontanu a declarat ca la meciul Steaua - Heerenveen, din 23 februarie, presedintele i-ar fi spus: "Baga buldozerul intr-un capat al pietei, asa cum voiam eu sa fac, si iesi in celalalt capat!" Singurele care vor scapa de utilaje vor fi Halele Obor. In documentele Ministerului Culturii si Cultelor, Halele sunt trecute ca fiind monumente istorice protejate prin lege.
O mare parte dintre negustorii din Obor sunt ingroziti ca vor creste preturile, iar altii vorbesc de mafia existenta. "95a din cei care fac afaceri murdare sunt in cardasie cu cei de la primarie", se enerveaza un vanzator. Constantin sustine ca ii stie foarte bine pe cei care trag sforile. "A spus primarul ca vrea sa nu mai fie mafie. Dar mafia e administratia pietei, cu gardienii si tiganii care fac afaceri", spune comerciantul.
Oborul, in vizorul liderilor natiunii
Celebrul Targ al Mosilor, gazduit o data pe an in Obor, a atras atentia de-a lungul timpului a numeroase "fete luminate". In "Curier Romanesc" din 1843 se arata ca Marele Logofat Emanoil Florescu, capul Politiei Capitalei, s-a implicat in construirea unui pavilion "foarte cu gust" pentru familia domnitorului Gheorghe Bibescu. "Logofatul Florescu si cocoana dumnealui, joi seara, au invitat pe domnii Consulului, pe toti boierii si cocoanele de al doilea clas din Capitala si o multime de oaraseni si straini insemnati, si unde s-a savarsit o petrecere foarte veselitoare!"
|
* * *
http://salvati-piata-obor.blogspot.com/2006/08/scrisoare-deschisa-catre-primarul.html
accesat la 08 Martie 2007
Incapabila sa valorifice "orasul vechi",Stapanirea prefera sa-l faca una cu pamantul.
De catava vreme,aparuse un zvon bizar care ,insa,astazi se intareste socant ,aratand ca Halele Obor vor fi curand inlaturate spre a fi inlocuite cu un "mall"de aspect modern ,in felul arhitecturii fara identitate ce impanzeste lumea de la New-York la Singapore.Ideea de a "innoi"cu brutalitate si fara nici un rost confirma"lichidatorismul"ce s-a instalat,astazi,la Bucuresti ,unde,pentru ca e incapabila sa valorifice "orasul vechi",Stapanirea prefera sa-l faca una cu pamantul.
Dar, in acelasi timp,uimitoare este staruinta intr-o ideologie primitiva a "sincronizarii"si intr-un pseudo-evolutionism ce nu se intalneste in alte parti,unde deciziile se iau cu simt al perspectivei si intr-o forma pragmatica si de interes colectiv. La drept vorbind, prejudecata "modernizarii" (boala de imaturitate si sindrom al risipei,ce se intalneste rar,astazi,si nici macar in Africa) nu a cuprins aproape nicaieri societatile asezate ,unde se valorifica tot ce se poate valorifica din "materialul traditional".La Barcelona, piata veche,impresionanta ca arhitectura,asezata in apropiere de Las Ramblas,se viziteaza ca si cum ar fi un muzeu desi este inundata de fructe din toata Spania si din toata lumea,de zarzavaturi si legume si de inca o mie de maruntisuri culinare,de la sute de feluri de branzeturi si pana la condimente si coloniale."Mercat de Boqueria"atrage,deci,la fel ca si catedralele din Barri Gotic si daca i s-ar fi nazarit cuiva sa il inlocuiasca,peste noapte,cu o cladire din otel si sticla fumurie ar fi fost o certitudine de "mie la suta"ca urma o retragere nu doar accelerata ci si dezonoranta.In Paris,"Les Halles"sunt aproape un sanctuar urban chiar daca astazi se intrebuinteaza cu mai multa largime decat odinioara caci nu doar destinatia "practica"intereseaza si produce bani si faima ci si "locul",cu traditia lui,si,deopotriva,scenografia "marelui spectacol de teatru cotidian"care este Parisul turistic Daca s-ar fi gandit cineva sa "modernizeze"sau sa stearga de pe fata Pamantului "Le Marche des Puces"(:targul de purici "adica talciocul)nu ar fi avut prea multe zile in scaunul de unde dadea aceasta porunca..Dar "Bazarele"de la Istanbul,ce se viziteaza de zeci de mii de turisti din toata lumea ca si cum ar fi un obiectiv de pelerinaj cu neputinta de ocolit?
Asadar,principiul conteaza,inainte de toate."Caci ,de fapt,"piete"clasice,"hale"cu poveste si "farmec"-acestea sunt nu doar obiective de identitate culturala ci si"marfa"turistica"foarte bine
vanduta ,insotind destinatia utilitara ce se pastreaza,si aducand"specific",element exotic si un fel de simtamant al "timpului suspendat"care impresioneaza si se tine minte daca ansamblul este gandit si tradus in "poveste",piesa de teatru si materie de Halima. La noi,unde "Halele"din Piata Unirii s-au pulverizat din eroare istorica si,poate,si dintr-o intelegere cu limite a functiunii traditiei in sufletul colectiv,"Oborul"reprezinta unul din prea putinele "spatii bucurestene"ce s-au conservat ca prin miracol ,caci in semnificatia lui se includ Targul Mosilor,"petrecerile populare"si calendarul orasenesc de placeri inocente,adica o parte insemnata din "blazonul"ce desemneaza identitatea si felul heteroclit de a fi al "bucuresteanului" deopotriva infumurat,petrecaret si pezevenghi.Lasat ieri sa fie o prada usoara si dezarmata in fata pegrei dezlantuite,vechiul "Targ de dinafara" va fi pulverizat maine fara nici un fel de ezitare desi acesta ar fi putut sa devina insusi principiul de regenerare a "Bucurestilor de vitrina turistica"si o exceptionala fabrica de bani ,daca in masinaria ce trebuia doar pusa in miscare ar fi intrat pricepere,bunavointa si simtamant al necesitatii.Dar acestea sunt cu neputinta de gasit acolo unde stapaneste ignoranta fudula iar strategiile elementare sunt absente.
Dr.Artur Silvestri
professeur de Gestion Immobiliere &expertise patrimoniale
Universite' Francophone Internationale-Bruxelles
Bureau de Bucarest(Roumanie):
Association Roumaine pour le Patrimoine(ARP)
10,rue Ciprian Porumbescu ,Bucarest,code 010652
* * *
Postat pe site
http://salvati-piata-obor.blogspot.com/2006/08/scrisoare-deschisa-catre-primarul.html
accesat la 08 Martie 2007
Thursday, August 10, 2006
Scrisoare deschisa catre Primarul Neculai Ontanu.
Domnule primar,
Doresc sa PROTESTEZ ENERGIC impotriva deciziei dumneavoastra de a demola Piata Obor! Pentru noi, bucurestenii, Piata Obor este mai mult decat o simpla piata - este un simbol al Capitalei. Oborul, o piata cu o istorie de peste 300 de ani, va deveni o amintire. "Multumita" dumneavoastra! Cea mai ieftina si populara piata a bucurestenilor va fi rasa de pe fata pamantului cu buldozerele pentru ca in locul ei sa fie construit un banal Mall (asa cum exista atatea in Bucuresti). In timp ce tarile europene se straduiesc cu orice pret sa-si conserve trecutul si zonele istorice, dumneavoastra doriti exact contrariul - si anume, sa distrugeti un loc istoric al Bucurestiului!
Personal, ma leaga de Obor multe amintiri din copilarie - tin minte cum veneam aici la cumparaturi cu bunica mea si strabateam piata de la un capat la altul pana cand bunica se hotara sa cumpere ceva. Bunica mea a murit. Va rog, nu-mi ucideti si amintirile! Pentru foarte multi bucuresteni, in special pentru pensionari (dar nu numai), piata Obor este cea mai buna din oras. De ce? Va spun eu in caz ca nu stiti - aici se pot gasi produsele agroalimentare cele mai ieftine! Dumneavoastra probabil ca nu stiti ce inseamna pentru un om cu venituri modeste sa-si dramuiasca fiecare leu. Si chiar daca stiti, nu ati simtit acest lucru pe propria piele...
Ce ne "oferiti" in schimb? Un nou hipermarket "ultramodern" - asa cum sunt atatea in Bucuresti? Nu avem nevoie de asa ceva! Noi vrem Oborul nostru asa cum e acum (modernizat eventual, dar nu distrus)! Si v-as mai intreba ceva, desi e tardiv: Cu statuia "1907" ce ati avut? Va deranja chiar atat de mult ca oamenii sa-si aminteasca de suferintele bunicilor si strabunicilor lor tarani? Nu uitati ca ei, taranii, va dau painea pe care o mancati!
Fara nici un pic de stima,
posted by epimeteu @ 2:57 PM 0 comments
* * *
Thursday, August 10, 2006
Piata Obor va fi demolata in octombrie.
Piata Obor va fi demolata in luna octombrie si in locul ei va fi construit un Mall. Aceasta decizie apartine apartine primarului PSD al sectorului 2, Niculae Ontanu. Piata Obor, cea mai mare piata nu doar din Romania, ci si din sud-estul Europei va fi rasa cu buldozerele fiindca asa i s-a nazarit lui Ontanu.
O piata veche de 300 de ani va deveni o amintire. Cea mai ieftina si populara piata a bucurestenilor va fi rasa de pe fata pamantului cu buldozerele pentru ca in locul ei sa fie construit un banal Mall (asa cum exista numeroase in Bucuresti). In timp ce tarile europene, pe care pretindem ca vrem sa le imitam, se straduiesc cu orice pret sa-si conserve trecutul si zonele istorice, noi, romanii, le distrugem cu o furie de-a dreptul satanista. De fapt, este nedrept sa spun ca noi romanii facem asta - ci doar conducatorii nostri nevrednici.
Piata Obor este mai mult decat o simpla piata - este un simbol al unui oras. Personal, ma leaga multe amintiri din copilarie de ea - atunci cand ma duceam acolo la cumparaturi cu bunica mea. Piata Obor este piata cea mai ieftina din Capitala - fiind preferata din acest motiv de pensionari. "De cand sunt tanara vin aici la cumparaturi. Si e ceva de atunci, dar nu mai tin bine minte zona. Imi pare tare rau ca o darama", declara o pensionara unui reporter de la Evenimentul Zilei.
Piata din Obor este cea mai veche din Romania. Istoricul Cezara Mucenic spune ca primul document care vorbeste despre aceasta asezare dateaza din 1702, de pe vremea lui Constantin Brancoveanu. "In document se aminteste de Targul de afara care s-a unit cu Targul dinauntru", adauga istoricul. Treptat, acesta s-a transformat intr-un loc de comert cu o mare putere financiara, urmand ca Targul Mosilor sa devina un targ saptamanal si o bucata de Bucuresti de un pitoresc aparte, cu tiribombe, calusei, circuri de animale. Cezara Mucenic spune ca si Regele Carol I a acordat o atentie deosebita Targului. "Carol I trateaza cu atentie sarbatoarea Mosilor si se hotaraste sa faca o zi oficiala in care autoritatile mergeau o data pe an. Era o mare petrecere in jurul acestui moment."
Dar toate acestea vor deveni doar amintiri. Ceea ce nici Ceausescu nu a indraznit sa faca, iata ca indrazneste un epigon al acestuia, pe nume Ontanu. Dupa ce a demolat statuia 1907 si a mutilat parcul Obor pentru a-si trage un imobil luxos pe post primarie, pesedistul Ontanu s-a decis a demoleze si Piata Obor. Nu e greu de imaginat ce "comisioane" s-au incasat, dar, fireste, hotul neprins e negustor "cinstit"...
posted by epimeteu @ 2:13 PM
* * *
|
14.03.2007 bucuresti
|
|
Ce se intampla in pietele bucurestene?
|
Exista sau nu mafia pietelor?
Iata doua opinii complementare, exprimate de Liviu OPRIS, administratorul privat al pietii „Delfinului“
si Mircea GHEORGIU, presedintele Asociatiei Micilor Comercianti din Piata Obor. Aveti si dvs. o parere?
|
Intermediarii, o falsa problema?
discutie cu doctorul Liviu OPRIS, administratorul privat al pietii „Delfinului“:
Sutele de controale efectuate in pietele bucurestene au acreditat ideea ca vinovati pentru marfurile scumpe de pe tarabe sunt intermediarii. Acei indivizi care cumpara de la taranii autentici si vand apoi marfa la preturi de specula. Se intampla chiar la primele ore ale diminetii, in gura pietelor, fiind cea dintai vanzare-cumparare din acea zi. Asa s-a nascut si denumirea de mafia pietelor, cea care dicteaza si aliniaza preturile conform indicatiilor intermediarilor. Problema a starnit multe controverse, administratiile pietelor si politia comunitara declarandu-se incapabile sa starpeasca fenomenul.
Am avut o discutie pe aceasta tema cu doctorul Liviu OPRIS,
|

|
administratorul privat al pietii „Delfinului“, a doua ca marime din sectorul 2 si una dintre cele mai mari si mai aprovizionate din Capitala. Revenit dupa multi ani pentrecuti in SUA, umblat prin toata Europa, domnia sa sustine ca problema intermediarilor este fals pusa, ba chiar deformata cu intentia de a justifica, si in acest domeniu, nivelul de trai precar al romanilor. In fine, fara existenta intermediarilor o piata n-ar putea exista.
– Interesanta opinia dvs. Sa inteleg ca in „Delfinului“ nu exista si producatori autentici?
– Foarte putini. Stiu, este o marota a primarilor in campaniile electorale de a promite eradicarea acestui fenomen. Care fenomen, va intreb eu? Intermediarul este de fapt angajatul, cel care executa o prestatie de serviciu. Producatorul nu are timp sa se ocupe si de cultivarea pamantului si, in acelasi timp, sa si vanda. Sunt si situatii, cand la final de sezon, daca are supraproductie vine sa-si vanda singur marfa. Este o catastrofa, pentru ca nu se pricepe si mai are probleme
|

|
cu cazarea, cu mancarea, cu pazitul marfii...
– Deci, dupa dvs., intermediarii sunt la mare pret. Aparandu-i, rasturnati toate dogmele.
– Haideti sa judecam lucid. Multi sunt agenti economici, cumpara fructe exotice din marile angrouri, dar si ce produc taranii prin solarii. Au acte, sunt autorizati, deci este dreptul lor sa vanda. Alta categorie o reprezinta cei care au un mic lot de pamant, pe baza caruia au obtinut certificat de producator. Sigur, nu se poate trai dintr-o palma de pamant, ca atare vor cumpara de la tarani. De regula, chiar de la domiciliul lor, unii invoindu-se sa o si culeaga. Este afacerea lor, in care investesc munca, transport, aranjarea si vanzarea, plata taxelor de taraba, suporta perisabilitatile. Toate acestea se reflecta, fireste, in pret. Dar va intreb: sunteti dispus sa mergeti pana la Adunatii Copaceni, sa zicem, sa va cumparati cateva kilograme de legume cu un pret mai mic?
– Fireste ca nu, dar unele preturi sunt exagerate...
– Nu preturile sunt mari, ci noi suntem saraci. Mai intervine si economia de piata. Daca oferta este mica, pretul creste automat. Daca sunt multi precupeti cu aceeasi marfa, intervine concurenta si preturile scad automat. Eu asa l-as numi pe intermediar, precupet, pentru ca de fapt asta este. O meserie si o maestrie sa vinzi o anumita marfa, sa stii sa o aranjezi, sa o portionezi, daca este nevoie, stand de dimineata pana seara in picioare,sa-ti antrenezi intreaga familie pentru aceasta mica afacere. Acum fiind marfa lui, o negociaza si face acest lucru de zece ori mai bine decat producatorul.
– Dar cand trocul dintre producatorul care vine cu marfa singur la piata are loc chiar in gura pietei vi se pare un lucru normal?
– Nu si in aceasta piata. Am o armata de bodyguarzi care ma pazesc de asemenea „schimburi“. Daca o fac pe domeniul public este treaba lor, in „Delfinului“ exista ordine si disciplina, de la care nu fac nici cel mai mic rabat. Stiu ca va ganditi la mafia din piete. Exista si asa ceva, dar va asigur ca nimeni nu-i poate lua cu forta taranului marfa, nimeni nu-i conditioneaza vanzarea sau achizitionarea unei tarabe. Am auzit ca asa ceva s-ar petrece prin Obor, dar va asigur ca fara complicitatea administratiei asemenea fenomene nu pot avea loc...
Si precupetii au aderat la UE...
– Este pentru prima data cand ascult o pledoarie in favoarea intermediarilor. Credeti ca aderarea noastra la UE va schimba ceva in sistemul pietelor?
– Depinde la ce va ganditi. Se cere modernizare, vanzare la standarde de civilizatie, dar piata va ramane piata. Iar precupetii nu vor disparea, daca asta vreti sa aflati. Dimpotriva, se vor inmulti. Ajunsi in UE, pe tarani îi asteapta o etapa foarte grea, de a-si inchega ferme, nu vor mai avea timp nici sa doarma, dar sa mai si vina la piata cu produsele. Deci, asa zisii intermediari se vor inmulti, gospodarii vor pune mare pret pe cei care le cumpara marfa de acasa si toata lumea va fi multumita. Asa este peste tot in lume, ca atare nu vom face noi nota discordanta.
– Vreti sa spuneti ca precupetii isi vor extinde aria de activitate?
– Cu siguranta. Vor face rost de mijloace de transport, vor stabili legaturi trainice cu fermierii, asa ceva ca un abonament, vor sti ca mizeaza pe anumite cantitati de marfuri si vor fi interesati sa-l ajute pe fermier cu tot ce acesta are nevoie, inclusiv cu forta de munca. Se naste o noua activitate interrelationala din care toata lumea are de castigat.
– Piata „Delfinului“ este pregatita pentru rigorile impuse de UE?
– Am modernizat mult, am investit sume considerabile aici, dar tot mai sunt foarte multe de facut. Am deja un proiect de dezvoltare care prevede inaltarea cu doua etaje, alte 2 milioane de euro investitie pentru a da nastere unui complex comercial, dar, subliniez, fara a ma atinge de piata propriu zisa, care este in prezent atractia zonei si asa trebuie sa ramana. Cu tot cu precupetii ei, pe care nu-i voi numi niciodata intermediari, cu care am intrat in UE si care ma ajuta sa mentin piata la un nivel de aprovizionare pe care alte piete nu-l au...
Pietele de gross – intermediari unanim acceptati...
Iata si o alta opinie, din partea lui Mircea GHEORGIU,
presedintele Asociatiei Frontul Negustoresc Obor:
– Fiind cea mai mare piata a Capitalei, Oborul a fost ani la rand raiul intermediarilor, dar si ciuca batailor din partea organelor de control. Situatia s-a mai asezat. Pe de o parte, taranii nu mai au timp sa si produca si sa-si vanda singuri marfa, iar, pe de alta parte, sumedenia de controale a mai potolit mafia pietelor. La aceasta ora, de pilda, este mai greu sa descoperi o ilegalitate,fie ca-i vorba de certificate de producator, fie de inchirierea tarabelor sau a negotului matinal in care produsele sunt cumparate angro de la producatori si vandute apoi de precupeti.
– Ce intelegeti prin mafia pietelor?
– Au fost si mai sunt indivizi care se erijeaza in diriguitori peste capul Administratiei Pietelor sau cu acordul lor tacit. Ei au bani, cumpara cantitati mari de marfa si au angajati 6-10 vanzatori. In acest caz ei sunt interesati sa impuna preturile care le convin. In
|

|
2006, in plin sezon al capsunilor, am asistat la o scena ingrozitoare, cand cativa au tabarat pe un capsunar, rasturnandu-i toate laditele, doar pentru ca a indraznit sa vanda mai ieftin decat ei. Am chemat pe cineva de la administratie, am apelat la jandarmi, dar nimeni n-a vrut sa intervina. Pe individ il stie tot Oborul, are porecla Gheara si are un comportament tipic mafiot. Sper sa nu-l mai vedem si in acest an.
– Ce va face sa credeti ca asemenea indivizi nu-si vor face aparitia odata cu sezonul de primavara?
– Primarul Neculai Ontanu acorda o deosebita atentie acestor aspecte si este extrem de exigent. Are acum si concursul Politiei Comunitare si a Jandarmeriei. Daca mai apar (si sigur vor aparea!) incidente neplacute, perceptia mea este ca vinovata se face Administratia Pietelor, ai carei functionari, sa fiu iertat, nu sunt straini de ceea ce se intampla, dar pastreaza o discretie condamnabila...
– Ne intoarcem la intermediari, pentru ca o buna parte dintre ei n-au certificate de producator. Cum isi pot permite sa mai aiba si angajati?
– Nu cunoasteti realitatile. Romanul este inventiv. Au fost mituiti primari de prin diverse comune care le-au eliberat asemenea certificate. Cunoc unul care are un lot de pamant (in acte, fireste)tocmai in Maramures, dar vinde zilnic de toate.
(Carui negustor cinstit i-ar conveni sa vina din Maramures la Bucuresti si sa vanda cu acelasi pret cerut de un producator din Jilava? – n. red.). In fata oricarui organ de control el este acoperit. Altii si-au facut asociatii familiale sau chiar firme. Cert este ca au aparenta de legalitate si, daca nu se arunca la preturi, mentin traditia Oborului de a fi cea mai ieftina piata din Bucuresti.
– Sa inteleg ca intermediarul incepe sa aiba un statut oficial?
– Categoric. Am si eu o afacere aici si vand ce cumpar de la furnizori, care la randul lor sunt in majoritate intermediari intre fabricant sau importator si distribuitorul care cumpara marfa, o depoziteaza, apoi o imparte la diferite firme. Singurul inconvenient demn de luat in seama este ca, cu cat lantul intermediarilor are mai multe verigi, cu atat produsul se scumpeste, in detrimentul cumparatorului final, adica cetateanul.
– Asta este valabil in domeniul produselor alimentare preambalate. Dar in ce priveste legumele si fructele, zarzavaturile, in general, intermediarul are o mare lejeritate in a-si impune pretul, in functie de penuria sau abundenta unui anumit produs...
– Asa este, dar exista o solutie care, din pacate, n-a prins inca la noi: Pietele de Gross. Fie ca vin taranii la ele, fie ca patronii sau managerii lor colecteaza marfa direct de la producatori, cu precadere legumicultori, operatiunea poate ieftini substantial marfa. De fapt, cred ca acesta este viitorul, o solutie ce va fi unanim acceptata si, intr-un tarziu, pietele de gross vor deveni realitati viabile. Producatorii vor putea face chiar contracte in avans, cum se procedeaza si in alte domenii, pentru intreaga recolta si n-ar mai astepta intermediarii cu care sa se targuie la pret. Aderarea la UE ne va determina sa invatam din practica celorlalte state, asa ca vom intra si noi in randul lumii, cum se spune...
Emil MUNTEANU
|
|
1 Comments:
Piata Obor are cam 30.000 mp. Daca la vanzarea terenului, primarul si consilierii iau un comision de 50 euro(terenul in zona costa in jur de 1000) calculati profiturile lor. Iar 50 euro procentual e putin, si deci nu se va prinde nimeni.
Si la concesiune as putea face calculul. Deci nu de modernizare la arde lor ci de bani.
Cu ce ne alegem noi? Cu pret dublu la legume( faceti diferenta intre pretul de la taran si de supermarket).. Ne mai alegem cu produse care nu-s naturale, nu sunt de la tara, sunt industrializate , din import si pline de chimicale.
Nu asa salvam agricultura romaneasca, inchizand punctele ei de desfacere.Aici ne gasim aliatii puternici, in cei interesati de desfacerea produselor agricole romanesti.
Primarul o sa atraga statul ca aliat in acesta afacere spunand ca in piete evaziunea fiscala e mare.Dar asta e o gogoasa, pentru ca evaziunea se reduce prin imbunatatirea colectarii impozitelor nu prin inlocuirea a 1.000 de contribuabili cu unul singur ce are pozitie de monopol.
Imbunatatirea colectarii impozitelor e necesara in toate domeniile nu numai in piata Obor, dar primarul se va folosi de acest aspect.
ramon